GERMANII din DOBROGEA

Scurt istoric
Dobrogea Teritoriu cuprins între Dunăre şi Marea Neagră , în Sud Estul actual
al României . Acest ţinut a fost timp de cinci secole până în anul
1877 sub administraţia Imperiului Otoman

1767 Exodul primilor emigranţi din Germania către Basarabia şi Sudul Rusiei

1803 – 1814 Emigrare masivă din Germania spre Basarabia şi Sudul Rusiei

1840 – 1854 Prima perioadă de imigrare a coloniştilor germani veniţi din Sudul
Rusiei - azi Ukraina , în actuala provincie Dobrogea

1873 – 1883 A doua perioadă de imigrare a germanilor în Dobrogea

1878 Alipirea Dobrogei la România

1883 Infiinţarea Asociaţiei “ Comunitatea Evanghelică a Germanilor din
Constanţa –Anadalchioi”

1890 – 1891 A treia perioadă de imigrare şi colonizare a Dobrogei de către
Germani

1894 Constituirea Fundaţiei “ Erhardt Luther “ din Bucureşti

1894 Începe construirea Bisericii Lutherane din Constanţa

1901 Începe construirea Şcolii Evanghelice Germane din Constanţa
Şcoala ( clasele 1- 4)a funcţionat 39 de generaţii , până în anul 1940

1940 Strămutarea a 3000 de familii , cca 16.000 germani Dobrogeni în
Germania

1944 Întreruperea activităţii Asociaţiei “ Comunitatea Evanghelică a
Germanilor din Constanţa –Anadalchioi”

1990 A luat fiinţă Filiala Constanţa a Forumului Democrat al Germanilor din
România

1992 Şi-a reluat activitatea Asociaţia “Comunitatea Evanghelică a
Germanilor din Constanţa”

1992 S-a redobândit în justiţie clădirea fostei Şcoli Germane din
Constanţa, actualul sediu Al Asociaţiei “Comunitatea Evanghelică a
Germanilor din Constanţa”

1998 S-a înfiinţat Grădiniţa bilingvă Româno-Germană în cadrul Asociaţiei
“Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa”

2000 S-a deschis “ Centrul de întâlnire al Germanilor din Dobrogea” în
sediu fostei Şcoli Germane din Constanţa

2001 S-a sărbătorit Centenarul înfiinţării Scolii Germane din Constanţa

2001- 2002 S-a renovat cu finanţare din partea Statului German BMI , clădirea
fostei Şcoli Germane din Constanţa


Despre
COMUNITATEA GERMANĂ DIN DOBROGEA ŞI CONSTANŢA

Prezenţa etnicilor Germani în Dobrogea de la venirea lor pe aceste meleaguri, în cele trei valuri de imigrare, începând cu anul 1840, au marcat şi influenţat în bine comunităţile locale în care au trăit . Cei veniţi aici au fost oameni paşnici şi muncitori şi au aparţinut unor diverse categorii sociale . Au fost agricultori sau meseriaşi , dar şi intelectuali şi cetăţeni de frunte ai localităţilor . Cu toţii au contribuit prin muncă , dealungul timpului la prosperitatea acestor meleaguri. Împreună cu localnicii au ridicat aşezări , au cultivat pământul , au construit drumuri şi clădiri , au organizat viaţa culturală , economică , religioasă şi administrativă a localităţilor
Activităţile culturale ale Comunităţii Germane , au debutat odată cu înfiinţarea în anul 1883 a Asociaţiei “ Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa –Anadalchioi”
Această Asociaţie , cu prezentă marcantă în viaţa cotidiană a localităţii , avea ca scop asigurarea unor condiţii propice în vederea integrării comunităţii germane locale în viaţa socială a vremii prin construirea unei şcoli germane şi înălţarea unei biserici. Cu ajutorul Fundaţiei “Erhardt Luther” , în anul 1894 a început construcţia la Biserica Lutherană din Constanţa , vizavi de actualul palat al Sporturilor din Constanţa . Clădirea bisericii a fost demolată în anul 1963 de regimul comunist .În locul ei a fost ridicat un bloc în care a fiinţat Sediul Cooperaţiei din Constanţa şi bloc de locuinţe.
În anul 1901 s-a înfiinţat Şcoala Germană din Constanţa . Această Şcoală , cu importanţă deosebită în formarea tinerei generaţii din întreaga provincie a Dobrogei , a avut profesori bine pregătiţi proveniţi din Transilvania şi chiar din Germania. Şcoala a pregătit 39 de generaţii de copii de diverse naţionalităţi şi credinţe religioase cum ar fi germani , români, greci , turci,tătari , evrei, armeni , bulgari.. Şcoala a funcţionat din 1901 până în anul 1940 .
Participarea Germanilor la viaţa socială a Dobrogei în general şi a oraşului Constanţa în special , a luat sfârşit odată cu toamna anului 1940 , moment în care peste 3000 de familii din Dobrogea , cuprinzând cca 16.000 de persoane , au fost strămutate în Germania.
Faţă de cca OOOO etnici germani care trăiau în Dobrogea înainte de anul 1940 , în prezent (2007) Comunitatea Germanilor Dobrogeni numără cca 300 persoane care trăiesc răspândiţi în localităţile din Dobrogea din care cca OO în oraşul Constanţa.
În anul 1990 a luat fiinţă Filiala Constanţa al Forumului Democrat al Germanilor din România .
În anul 1992 şi-a reluat activitatea Asociaţia Comunitatea Evanghelică a Germanilor Dobrogeni Constanţa ca fiind continuatorul de drept al tradiţiei germane pe aceste meleaguri.
La sediul Comunităţii Germane fiinţează o bibliotecă care deţine numeroase cărţi şi alte publicaţii în limba germană .Comunitatea contribuie în felul acesta la îmbogăţirea vieţii culturale a oraşului
Grădiniţa bilingvă româno-germană înfiinţată în anul 1998 , dispune de o bună bază materială şi a contribuit şi ea , modest dar activ la promovarea culturii şi tradiţiilor germane
Obiceiurile şi tradiţiile culturale ale germanilor sunt sarbătorite prin întâlniri periodice, îndeosebi cu ocazia principalelor sărbători creştine din cadrul Comunităţii Germane. Sunt organizate expoziţii de grafică şi pictură, audiţii muzicale de pian şi canto susţinute de copii ai membrilor Comunităţii Germane , ai Colegiului de Artă “REGINA MARIA” Constanţa şi ai Universităţii Ovidius Constanţa.
În cadrul Comunităţii Germane funcţionează o Casă de Rugăciune de confesiune creştin - evanghelică care oferă membrilor Comunităţii Germane constănţene suportul logistic pentru desfăşurarea slujbelor religioase
Comunitatea Germană din Constanţa dispune de toate mijloacele de comunicare necesare Telefon , Fax , E-mail , echipament de calcul şi periferice, legătură Internet , recepţie TV Satelit pentru principalele programe naţionale şi internaţionale de ştiri , culturale , sportive sau de divertisment.
În prezent , Comunitatea Germană din Constanţa întreţine legături culturale cu toate Comunitătţile entice organizate din Dobrogea cum ar fi cea Armeană , Bulgară , Evreiască,Greacă, Italiană , Maghiară , Poloneză , Romă , Rusă , Tătară, Turcă, Ukraineană ,
De asemenea , din anul 1992 întreţine legături culturale cu Clubul Leilor - Leion Club Hammelburg – Germania prin Dl Ulrich Feldmann
Asociaţia ‘Comunitatea Evanghelică Germană’ din Constanţa este o Organizaţie Non Guvernamentală ONG , societate non profit . Activităţile proprii se susţin prin donaţii şi autofinaţare

Editat Sen & , Versiunea2 din 29.05.2007, completări ulterioare : v3 01.06.2007, v4 06.06.2007 S&T , v5 05.10.2007


Texte de la TRIMITERI

Dobrogea , text , hărţi , succesiune sau trimitere la Goole Earth : Glob , Europa , România ,Dobrogea, Constanţa , Centru, Clădirea Comunităţii

1767 Primii emigranţi Text Prezenţa etnicilor germani în Dobrogea s-a bazat în
principal pe emigrarea germanilor în cele două perioade 1767 şi 1803 – 1814 din regiunile Württemberg , Alsacia , Baden Hessen , Bavaria şi ţinutul Rinului. Emigranţii din sudul Germaniei se numeau şvabi, iar cei care proveneau din ţinuturile nordice ale Germaniei erau numiţi kosulei sau platte. Aceste valuri de emigrare a avut ca ţintă iniţială Sudul Rusiei unde emigranţilor li s-a promis că vor fi împroprietăriţi cu pământ şi ar fi avut o serie de facilităţi cum ar fi de exemplu scutirea de serviciul militar obligatoriu
În drumul lor spre Sudul Rusiei emigranţii a au poposit o perioadă de timp şi în Polonia.
Întrucât aşteptările lor în Rusia nu s-au împlinit , iar condiţiile de trai s-au înăsprit , proaspăt emigranţii din Guberniile sudice ale Imperiului ţarist - Basarabia şi Kerson , au plecat din nou începând cu anul 1840 pe drumurile pribegiei spre Dobrogea, în alte trei valuri de imigrare. Emigranţii germani au marcat în bine comunităţile locale în care au trăit.

Valuri de imigrare

1840 – 1854 Prima perioadă de imigrare Text , foto

1873 – 1883 A doua perioadă de imigrare Text , Foto

1890 – 1891 A treia perioadă de imigrare Text Foto

1894 Fundaţia “ Erhardt Luther “ Fundaţia a fost constituită şi condusă de Dna Sofia Luther – născută în Bucureşti la 1851 în amintirea soţului ei Erhardt Luther decedat
Sofia s-a căsătorit în 1870 cu Erhardt Luther (n1841) fabricant de bere din Bucureşti venit din Germania.După moartea acestuia ,între anii 1894-1905 a fost cătorită cu Dumitru Marinescu Bragadiru.Acesta a dat pentru o perioadă de timp numele fabricii ca fiind Fabrica de bere Bragadiru După despărţirea Sofiei de Marinescu Bragadiru, fabrica a revenit la numele iniţial de Luther . Fabrica există şi astăzi sub numele de Fabrică de bere Rahova
Fundaţia Erhardt Luther a contribuit prin donaţii semnificative la păstrarea şi promovarea tradiţiilor etnicilor germani pe meleagurile Dobrogene A contribuit cu importante sume de bani la ridicarea Bisericii Lutherane şi a Şcolii Germane din Constanţa

1894 Biserica Lutherană Text , Foto Biserică ,

1901 Şcolii Evanghelice Germane, Foto Scoală , exterior , Foto interior , foto
emblema interioară , exterioară

1940 Strămutarea germanilor Dobrogeni înapoi în Germania a fost …..( de detaliat
în câteva fraze)………..Au fost strămutate cca 3000 de familii , cu un total de
cca 16.000 germani
Texte din publicaţii sau acte ale vremii Fotocopii sau xerox

1944 Întreruperea activităţii Asociaţiei Text

1990 Forumului Democrat al Germanilor din România

Din anul 2005 , Filiala Constanţa a Forumului Democrat German din România îşi are sediul în clădirea Asociaţiei Comunităţii Evanghelice a Germanilor Dobrogeni

1992“Comunitatea Evanghelică a Germanilor din Constanţa” Act infiintare, Foto
placa firma actuală

1998 Grădiniţa bilingvă Româno-Germană Text , Foto , Clipuri

2000 “ Centrul de întâlnire al Germanilor din Dobrogea” Text , Foto ,

2001 Centenarul înfiinţării Scolii Germane
Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înfiinţarea Şcolii Germane din Constanţa , evenimentul a fost sărbătorit în mod festiv printr-un şir de manifestări culturale . Au fost invitaţi şi au participat în afară de localnici şi un număr important de foşti locuitori ai Dobrogei , care trăiesc acum pe alte meleaguri , Germania , Austria , etc…..Cu această ocazie s-a organizat o întâlnire omagială la Sala de festivităţi a Bibliotecii Municipale Constanţa , unde s-a făcut un scurt istoric al trecerii Germanilor pe teritoriul Dobrogei , au fost prezentate momente artistice , dansuri populare germne de către o formaţie din Germania , foşti locuitori ai Dobrogei . Au fost dezvelite şi sfinţite pietre comemorative care marchează trecerea Germanilor pe aceste meleaguri la bisericile şi cimitirele germane din localităţile , Cogealac, …….. foto , clipuri

2001- 2002 Finanţare , BMI Text , Foto înainte şi după renovare
În perioada 1944-1992 Clădirea şcolii Şcolii Germane din Constanţa a fost ocupată de diverse instituţii şi intreprinderi de stat. Ultima a fost Sediul TMUCB . La redobândirea în justiţie a clădirii în 1992, aceasta se afla într-un stadiu avansat de degradare . Între anii 2001-2002 ,clădirea a fost reparată capital cu finanţarea integrală a Statului German .
- A fost reparat acoperişul clădirii şi înlocuită tabla învelitorii,
- Au fost reparate şi zugrăvite toate încăperile
- A fost achiziţionată şi instalată o centrală termică proprie alimentată pe
gaze naturale şi a fost reparată instalaţia termică
- A fost reparată şi modernizată instalaţia electrică a clădirii
- Au fost reparate instalaţia şi grupurile sociale
- A fost construită o scară se salvare pentru cazuri de forţă majoră

Actualmente această clădire este sediul urmatoarelor
- Asociaţiei Comunitatea Evanghelică a Germanilor Dobrogeni
- Filiala Constanţa a Forumului Democrat al Germanilor din România
- Casei Germanilor din Constanţa


expoziţii

audiţii musicale

ONG




Aşezări - Localităţi din Dobrogea în care lucuiau în anul 1940 mai mult de zece familii germane

Verzeicnis der Ostschafen in der Dobrudscha, in denen 1940 mehr als zehn deutsche Familien gewohnt haben

Lfd Nr Von den Deutscen gebrauchter Name Amtlicher rumänischer Name Kreis Gründungsjahr Konfession 1940-1943 umgesiedelte Deutsche 1940 zurückgeblicbene Deutsche
1 Tultscha Tulcea Tultscha 1842 Gem. 143 13
2 Malkotsch Malcoci Tultscha 1843 Rk. 1102 15
3 Atmadscha Almagea Tultscha 1848 Ev. 543 -
4 Sulina Sulina Tultscha 1849 Rk. 35 10
5 Tschukurow Ciucurova Tultscha 1857 gem 480 -
6 Katalui Cataloi Tultscha 1857 Bapt. 335 3
7 Kodschalak-Cogealac Domneşti - Cogealac Konstanza 1875 ev 1149 27
8 Karamurat-Kogălniceanu Ferdinand I Konstanza 1876 Rk. 1450 15
9 Fachrie Făclia Konstanza 1876 ev 535 -
10 Tariverde Dorotea Konstanza 1878 Ev. 975 5
11 Kulelie Colelia Konstanza 1880 Rk. 364 -
12 Anadalcchioi Anadalchioi Konstanza 1880 Gem. 195 49
13 Kodschalie Valea Neagră Konstanza 1881 Ev. 698 11
14 Ortachioi Regina Maria Tultscha 1883 Ev. 43 1
15 Konstanza Constanţa Konstanza 1883 Gem. 658 75
16 Sarighioi Albeşti Konstanza 1890 Ev. 285 2
17 Mangalia Mangalia Konstanza 1890 Gem. 205 10
18 Gr.Mangeapunar Costineşti Konstanza 1890 Rk. 391 11
19 Horoslar Cocoşi Konstanza 1880 ev 291 -
20 Kobadin Cobadin Konstanza 1891 Ev. 951 4
21 Neue-Weingärten Viile Noi Konstanza 1892 Gem. 427 10
22 Sofular Credinţa Konstanza 1892 ev 114 3
23 Mamulsi Căcioarele Konstanza 1893 ev 407 2
24 Kl.Mangeapunar Schitul Konstanza 1897 Ev. 134 3
25 Alakap Poarta Albă Konstanza 1900 Ev. 182 3
26 Kalfa Ali-Anife Kaliakra 1903 Rk. 125 -
27 TschobanKuius Ciobancuius Kaliakra 1903 ev 220 -
28 Omurtscha Valea Seacă Konstanza 1904 Ev. 61 5
29 Groβ-Palas Palazu Mare Konstanza 1906 Gem. 515 15
30 Tekirghiol Techurghiol Konstanza 1907 Gem. 256 19
31 Ebechioi Lanurile Konstanza 1908 Ev. 78 -
32 Musubei Musubei Kaliakra 1920 Ev. Fam.20 ?
33 Murfatlar Basarabi Konstanza 1921 Ev. 26 9
34 Karatai Nisipari Konstanza 1922 Ev. 268 3
35 Adschemler Ciobăniţa Konstanza 1923 Ev. 59 -
36 Baladscha Balagea Kaliakra 1924 Gem. Fam.15 ?
37 Serdimen Serdimen Kaliakra 1925 Ev. - alle
38 Ivrenes Ivrenezul Konstanza 1932 ev 41 -
39 Hasarlic Hasarlâc Kaliakra ? Ev. Fam.20 -
40 Jacobsonstal Generalul Praporgescu, Satul-Nemţesc Brăila 1842 Ev. 163 14

test

Civilizatia germanilor din Dobrogea, tratată într-un volum inedit de studii

Campusul Universităţii „Ovidius“ Constanţa a găzduit, ieri, lansarea volumului „Germanii dobrogeni - istorie şi civilizaţie“, coordonat de prof. univ. dr. Valentin Ciorbea. Considerat cel mai amplu studiu colectiv realizat până în prezent despre comunitatea germană din Dobrogea, cartea a fost lansată de către Fundaţia „Hanns Seidel“ şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius“, Centrul de studii şi cercetări ale istoriei şi civilizaţiei zonei Mării Negre. Evenimentul a fost prezentat în cadrul manifestărilor culturale prilejuite de împlinirea a 45 de ani de învăţământ superior la Constanţa.

Lucrarea cuprinde un număr însemnat de studii - 36 de articole, realizate de numeroase cadre universitare şi personalităţi ale vieţii culturale, printre care amintim pe Jurgen Henkel, C. Toma, Stoica Lascu, Vasile Nicoară, Alexandru Mihalcea, Marian Moise, Daniel Flaut, Aurelia Lăpuşan, Liliana Lazia, Valentin Ciorbea, Virgil Coman, Mihai Irimia, Mariana Cojoc, Gheorghe Buzatu.

„Numărul de autori din cadrul acestei lucrări spune foarte mult despre interesul pentru soarta germanilor dobrogeni. Aşteptăm un aport istoriografic din partea membrilor comunităţii germane. De fapt, este un lucru pe care îl solicităm tuturor comunităţilor etnice din Dobrogea“, a precizat prof. univ. dr. Marian Cojoc, la lansare.

Volumul, tradus şi în limba germană, este structurat pe trei secţiuni: „Istorie şi cultura germanilor dobrogeni“, „Aspecte privind relaţiile româno-germane“ şi „Istoriografia germanilor dobrogeni“.

Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, coordonatorul volumului, a ţinut să precizeze faptul că „volumul reuneşte contribuţiile celor care au consimţit să aducă în circuitul ştiinţific aspecte din istoria şi civilizaţia germanilor dobrogeni. Astfel, trei bibliografii referitoare la stadiul cercetării în acest domeniu completează studiile şi articolele din lucrare. Publicarea sa este un prim pas. Va mai trece mult timp până vom afla totul despre această comunitate. Există un fond arhivistic valorificat prea puţin“.

La eveniment au fost prezente numeroase cadre universitare, specialişti în domeniu, precum şi dr. Jurgen Henkel, reprezentant al Fundaţiei „Hanns Seidel“ în România.

Roxana CLINCIU

Pe urmele germanilor dobrogeni

http://www.romaniaitalia.net/content/view/5992/231/

Germanii din România

Din Wikipedia, enciclopedia liberă

Germani din România sau Rumäniendeutsche erau în număr de peste 700.000 în 1988. Nu sunt un grup etnic, ci simple persoane care trăiesc în România, de aceea, pentru a înţelege limba, cultura şi istoria lor, trebuie văzuţi ca şi grupuri independente:

• Saşii - cel mai larg grup, adesea identificat cu germanii din România
• Şvabii sătmăreni şi majoritatea Şvabiilor bănăţeni, grupuri ale şvabilor dunăreni din România
• Protestanţii Landler
• Ţipţerii germani din Maramureş
• Germanii bucovineni, odinioară cu prezenţă masivă la Gura Humorului (majoritatea populaţiei în 1930), Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei etc.
• Germanii dobrogeni, colonizaţi în trei etape între 1840 şi 1891.

La recensământul din 1948, au fost înregistraţi în România 343.913 germani, reprezentând 2,2% din populaţia totală.

În 1956, în România trăiau 384.708 germani, reprezentând 2,2% din populaţia totală.

Evoluţia populaţiei germane din România a fost următoarea:

• 1930 -- 800.000
• 1948 -- 343.913
• 1956 -- 384.708
• 1977 -- 359.109
• 1992 -- 111.301
• 2002 -- 60.008

Statisticile oficiale arată că în ultimii ani ai dictaturii comuniste, germanii au părăsit ţara după cum urmează:

• 12.809 în 1985,
• 11.034 în 1986,
• 11.639 în 1987,
• 10.738 în 1988,
• 14.598 în 1989.

O cifră exactă este greu de stabilit, dar la sfârşitul anului 1989 mai trăiau în România 250.000 - 260.000 germani.

Datele oficiale arată o "explozie" a emigrării în primul an după căderea comunismului, după care numărul emigranţilor a început să scadă:

• 60.072 în 1990,
• 15.567 în 1991,
• 8.852 în 1992,
• 5.945 în 1993,
• 4.065 în 1994,
• 2.906 în 1995,
• 2.315 în 1996,
• 1.273 în 1997.

În 1998 se estima că în România mai trăiau circa 60.000 de germani.